Aveti mai jos avizul CESE, SOC 408 Erasmus for All. In avizul grupul de lucru din care fac parte si eu (Eugen LUCAN, Asociatia ANGEL)  se reflecta punctele de vedere ale organizatiilor de tineret din Romania.  Daca aveti amendamente la acest aviz  va rugam sa le introduceti la sectiunea comentarii si voi urmari sa  le includem in versiunea finala a documentului care va fi discutata in sesiunea plenara din luna martie. Puteti sa incarcati la sectiunea COMENTARII si un document world sau pdf cu antet stampilat sau semnatura care sa autentifice contributia organizatiei dumneavoastra si care sa fie vizibil pentru toti participantii, astfel incat amendamentele sau propunerile sa nu se duplice.

Va multumesc!
Eugen LUCAN, membru CESE


1.    Concluzii și recomandări

1.1    Într-un moment în care criza economică a impus o revizuire a priorităților bugetare, CESE subliniază importanța menținerii și măririi, atunci când este posibil, a utilizării eficiente a resurselor alocate la nivel național și la nivelul UE educației şi formării în vederea îmbunătăţirii situaţiei ocupării forţei de muncă – în special în rândul tinerilor.

1.2    CESE consideră că programul „Erasmus pentru toţi” ar trebui să constituie un instrument-cheie pentru mărirea sprijinului acordat educaţiei şi formării cu scopul de a ridica nivelul de calificare al cetățenilor, de a contribui la combaterea nivelurilor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor din multe state membre, de a răspunde nevoii de forţă de muncă calificată şi de a rezolva neconcordanţele de competenţe. Utilizarea unui astfel de instrument într-un moment de criză economică şi de repercusiuni negative asupra pieţelor forţei de muncă este deosebit de importantă.

1.3    CESE ia notă de propunerea de suplimentare substanţială a bugetului unui viitor program, până la valoarea de 19 miliarde EUR şi, prin urmare, sprijină propunerea generală de buget a Comisiei Europene şi îndeamnă Parlamentul European şi Consiliul să susţină această suplimentare.

 
1.4    Datorită situaţiei economice actuale, CESE susţine cu fermitate măsurile propuse în program: un accent deosebit asupra acţiunilor-cheie; reducerea fragmentării activităţilor, a obiectivelor şi a programelor curente; utilizarea pe scară largă a sumei forfetare, a costului unitar sau a finanțării forfetare, precum și reducerea cerințelor formale pentru beneficiari și statele membre; reducerea volumului de muncă administrativă pentru agenţiile naţionale; în final, propunerea ca, acolo unde acest lucru este posibil, o singură agenție națională pentru fiecare țară să fie însărcinată cu creşterea masei critice și reducerea costurilor de gestionare.

1.5    Cu toate acestea, Comitetul remarcă faptul că, în paralel cu aplicarea măsurilor de austeritate, trebuie să se ţină seama de perspectivele pe termen lung ale diferitelor sectoare şi să se aplice principiile austerităţii rezonabile şi ale stabilirii inteligente a bugetului.

1.6    Ţinând seama de toate măsurile de austeritate propuse, CESE recomandă cu fermitate menţinerea subprogramelor separate şi independente cu o alocare bugetară individuală minimă pentru principalele sectoare din program (respectiv, învăţământul superior, educaţia şi formarea profesională, educaţia şi învăţarea în rândul adulţilor, învăţământul şcolar, iniţiativele pentru tineret şi sportul). Multe dintre reformele administrative propuse ar asigura menţinerea costurilor generale de gestionare la acelaşi nivel şi garantarea faptului că subprogramele separate au impactul dorit şi protejează iniţiativele din cadrul programului împotriva posibilei instabilităţi şi a declinului.

1.7    Comitetul subliniază faptul că educaţia joacă un rol foarte important în abordarea situaţiei actuale şi remarcă cu satisfacţie că acest lucru este reflectat în program. Cu toate acestea, în vederea punerii în aplicare a principalelor obiective strategice ale UE se impune urmărirea coerenţei învăţământului formal cu învăţarea non-formală şi informală, ceea ce înseamnă că învăţarea non-formală şi informală trebuie să aibă o semnificaţie echivalentă învăţământului formal în cuprinsul prezentei propuneri de program.

1.8    CESE îşi exprimă preocuparea cu privire la faptul că anumite acţiuni, care în prezent funcţionează bine şi sunt apreciate în cadrul programului „Tineretul în acţiune”, lipsesc şi că absenţa acestora poate duce la un declin semnificativ al cooperării europene în domeniul tineretului.

1.9    CESE consideră că dobândirea şi perfecţionarea competenţelor şi a cunoştinţelor depăşesc scopul-cheie actual, de eliminare a barierelor în calea ocupării forţei de muncă, şi implică dezvoltarea cetăţeniei active şi a coeziunii sociale, obiective cărora nu li se acordă atenţie însă în cuprinsul propunerii.

1.10    CESE salută obiectivul creşterii posibilităţilor de mobilitate în scop educaţional, unul dintre factorii care permit dezvoltarea competenţelor-cheie, în special a celor relevante pentru piaţa muncii şi pentru societate, precum şi pentru participarea sporită a tineretului la viaţa democratică a Europei. Cu toate acestea, mobilitatea în sine nu este suficientă pentru rezolvarea tuturor aspectelor menţionate anterior. Ar trebui acordată mai multă atenţie posibilităţilor de aplicare a competenţelor dobândite ca urmare a unor acţiuni de mobilitate, precum şi a semnificaţiei mobilităţii în contextul procesului învăţării pe tot parcursul vieţii.

1.11    Comitetul consideră că învăţarea ar trebui să fie accesibilă pentru toţi, în toate etapele vieţii şi, prin urmare, susţine cu fermitate abordarea propusă privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, care are scopul de a face facilita în egală măsură pentru toată lumea accesul în diferite moduri la învăţarea formală, non-formală sau informală. Cu toate acestea, regulamentul propus nu pare să adopte o astfel de abordare privind învăţarea pe tot parcursul vieţii în ceea ce priveşte deschiderea programului pentru toate tipurile de cursanţi, de la copii mici la vârstnici. Programul ar trebui să fie mai favorabil incluziunii şi adaptat fiecărui grup de cursanţi; în consecinţă, CESE solicită o definiţie operaţională şi clară a învăţării pe tot parcursul vieţii, precum şi politici mai precis direcţionate pentru îmbunătăţirea accesului fiecărui grup de cursanţi.

1.12    Participanţii la acţiunile din program urmează să fie văzuţi ca ambasadori ai valorilor europene, care ar trebui reflectate clar în cadrul programului.

1.13    CESE recunoaşte faptul că actualul program „Erasmus” a fost un succes considerabil (la fel ca, de exemplu, Serviciul european de voluntariat). În acelaşi timp, Comitetul îşi exprimă preocuparea că marca „Erasmus” este recunoscută în rândul marelui public în principal ca sinonim pentru activităţi din învăţământul superior şi din educaţia formală în general. Chestiunea unei mai bune difuzări a informaţiilor care prezintă Erasmus drept concept unic pentru toate sectoarele educaţiei nu a fost încă abordată şi poate crea obstacole suplimentare, cum ar fi costuri mai ridicate pentru relaţiile publice şi alte cheltuieli neprevăzute. CESE îşi exprimă preocuparea că o asemenea marcă nu poate fi difuzată efectiv sau cu succes în termen de numai un an, până la debutul oficial al programului. De asemenea, se recomandă menţinerea numelor actuale ale subprogramelor.

2.    Propunerea Comisiei

2.1    Prin „Erasmus pentru toţi”, Comisia intenţionează să regrupeze într-un singur program toate sistemele UE și internaționale actuale din domeniul educației, formării, tineretului și sportului, înlocuind șapte programe existente – „Învățarea pe tot parcursul vieții, „Tineretul în acțiune”, „Erasmus Mundus”, „Tempus”, „Alfa”, „Edulink” și programul de cooperare bilaterală cu țări industrializate). Scopul declarat este sporirea eficienței, facilitarea solicitării granturilor și reducerea duplicării și fragmentării.

2.2    Comisia propune o creștere de aproximativ 70 % în comparație cu actualul buget pe șapte ani, ceea ce ar însemna o alocare de 19 miliarde EUR pentru noul program în perioada 2014-2020. Două treimi din finanţare urmează să fie dedicate granturilor pentru mobilitatea individuală, dedicate consolidării cunoştinţelor şi competenţelor.

2.3    Noul program se va concentra pe valoarea adăugată și pe impactul sistemic la nivelul UE, acordând sprijin pentru trei tipuri de acțiuni: oportunități de învăţare pentru persoane fizice, atât în interiorul, cât și în afara UE; cooperare instituțională între instituțiile de învățământ, organizații de tineret, întreprinderi, autorități locale și regionale și ONG-uri; sprijin pentru reforme de modernizare a sistemelor de educație și formare profesională și de promovare a inovării, spiritului antreprenorial și capacității de inserție profesională în statele membre.

2.4    Comisia susţine că structura raţionalizată a noului program – alături de investiția semnificativ sporită – înseamnă că UE va avea capacitatea de a oferi mult mai multe oportunități pentru studenți, stagiari, tineri, profesori, animatori pentru tineret și alții, de a-și îmbunătăți competențele, dezvoltarea personală și perspectivele de inserție profesională. „Erasmus pentru toți” are rolul de a promova cercetarea și predarea cu privire la integrarea europeană și de a sprijini sportul de masă.

2.5    Se preconizează că programul propus va contribui la obiectivele Strategiei Europa 2020 (UE 2020), ale Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020), ale Cadrului pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) şi la punerea în aplicare a iniţiativelor emblematice din cadrul UE 2020, cum ar fi „Tineretul în mişcare” şi „Agenda pentru noi competenţe”, precum şi la dezvoltarea durabilă în domeniul învăţământului superior a unor ţări terţe şi la dezvoltarea dimensiunii europene în sport.

3.    Observații generale

3.1    Principalele documente strategice ale UE în domeniile educaţiei, formării şi tineretului acordă aceeaşi prioritate tuturor iniţiativelor din domeniile sus-menţionate. CESE subliniază că în conturarea scopurilor programului nu trebuie să apară impresia că educaţia formală este prioritară în raport cu învăţarea non-formală şi informală de tipul educaţiei şi formării în rândul adulţilor, educaţiei şi formării profesionale, învăţământului şcolar, activităţilor pentru tineret şi al sportului. Este vital să se evite crearea de inegalităţi între diferite sectoare, întrucât acest lucru riscă să submineze abordarea cu privire la învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinsă în program.

3.2    Comitetul salută posibilitatea de a sprijini reformele politicilor, cum ar fi punerea în aplicare a proceselor de la Bologna și Copenhaga şi dialogul structurat cu tinerii, precum şi sprijinul în favoarea punerii în aplicare a instrumentelor de transparență ale UE.

3.3    Programul garantează că „granturile pentru mobilitate în scop educațional acordate persoanelor sunt scutite de orice taxe și contribuții sociale. Aceeași scutire se aplică organismelor intermediare care acordă un astfel de sprijin financiar pentru persoanele în cauză”. Comitetul este în favoarea acestor scutiri şi solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să investigheze şi să rezolve cazurile (în care, de exemplu, granturile de mobilitate se adaugă la venitul familiei, determinând pierderea prestaţiilor sociale) identificate cu ocazia punerii în aplicare a acţiunilor actuale privind mobilitatea.

3.4    Includerea activităţilor sportive în program, sub forma unui subprogram independent cu buget specific este puternic susţinută, deoarece prin proiecte transnaţionale, consolidarea capacităţilor pentru organizaţii sportive şi prin posibilităţi de parteneriat sporite, acesta va asigura o implicare sporită şi mai eficientă a părţilor interesate în elaborarea de politici privind sportul şi o mai bună guvernanţă a organismelor din domeniul sportului, motivând totodată cetăţenii europeni, în special tinerii, să fie mai activi.

3.5    Comitetul recunoaşte faptul că, acolo unde este posibil, o singură agenţie naţională pentru fiecare stat membru, responsabilă pentru gestionarea acţiunilor programului pare să fie o soluţie mai eficientă din punctul de vedere al accesibilităţii, volumului de muncă şi rentabilităţii. Cu toate acestea, cerinţele administrative generale pentru solicitanţii de granturi, în special pentru organizaţiile neguvernamentale din domeniul învăţării non-formale, nu ar trebui să crească. Dimpotrivă, sarcina administrativă ar trebui evaluată şi redusă constant. De asemenea, CESE solicită ca statelor membre să li se recomande să implice mai activ partenerii sociali în guvernarea programului la nivel naţional.

3.6    CESE salută intenţia de a reduce actuala complexitate şi fragmentare a unor obiective şi acţiuni separate, pentru sporirea rentabilităţii şi pentru întreruperea acţiunilor cărora le lipseşte masa critică necesară unui impact pe termen lung. Cu toate acestea, astfel cum se specifică la punctul 1.6 din aviz, Comitetul susţine cu fermitate menţinerea subprogramelor separate şi independente cu o alocare bugetară individuală minimă pentru principalele sectoare din program.

3.7    Deşi susţine cu tărie extinderea măsurilor generale privind eficienţa şi rentabilitatea, Comitetul remarcă nevoia unui echilibru între necesitatea de a avea proiecte mai vaste şi mai eficiente şi necesitatea de incluziune. Nu poate fi subestimată contribuţia organizaţiilor mici la toate formele de învăţământ, iar accesul lor la program trebuie menţinut.

3.8    Comitetul constată că măsurile menţionate în program cu scopul de a îmbunătăţi accesul grupurilor defavorizate la acţiunile de mobilitate sunt insuficiente. Extinderea participării grupurilor subreprezentate la educaţie şi învăţare ar trebui să devină o prioritate clară, deoarece este esenţial să se realizeze societăţi mai echitabile, precum şi creştere economică. În prezent, educaţia părinţillor şi contextul socioeconomic joacă încă un rol disproporţionat cu privire la şansele persoanelor de a avea acces şi succes în educaţie, iar anumite grupuri sunt subreprezentate în anumite contexte naţionale.

 
3.9    Sistemele de mobilitate trebuie să se realizeze un echilibru între calitate şi echitate, pe de o parte şi cantitate, pe de altă parte, astfel încât să permită participarea celor din medii defavorizate – de exemplu, prin luarea în considerare a revizuirii valorii granturilor de mobilitate, care sunt în prezent considerate inadecvate sau inflexibile pentru diferite medii economice ale ţărilor participante .

3.10    Ar putea fi luată în considerare posibilitatea de a utiliza Fondul social european şi fondurile structurale pentru a finanţa participarea tinerilor din regiuni mai puţin dezvoltate la acţiunile privind mobilitatea individuală în scop educaţional, precum şi la stagii şi ucenicii în întreprinderi din alte state membre.

3.11    Comitetul încurajează depunerea unor eforturi sporite pentru o mai bună colectare şi analiză a datelor, în special a celor cu privire la capacitatea de inserţie profesională, dimensiunea socială, învăţarea pe tot parcursul vieţii, transferabilitatea granturilor şi a împrumuturilor şi calitatea şi impactul total al mobilităţii, şi propune o evaluare ex-post a experienţei privind mobilitatea. Astfel de date vor facilita monitorizarea punerii în aplicare a programului şi vor permite un răspuns activ la posibile schimbări.

3.12    Comitetul îşi reafirmă sprijinul pentru dispoziţia cu privire la sporirea eficienţei resurselor programului şi reducerea duplicării şi fragmentării acţiunilor actuale, invitând în acest sens la o examinare mai amplă, de principiu, a acestei chestiuni şi la o revizuire a tuturor programelor existente aflate sub autoritatea Comisiei Europene, cu obiective total sau parţial compatibile cu cele ale programului propus. De exemplu, „Erasmus pentru tineri antreprenori”, parţial finanţat de Comisie, este administrat separat, deşi ar putea contribui la obiectivele stabilite în „Erasmus pentru toţi”.

3.13    Există o neclaritate cu privire la proporţiile actuale ale alocărilor menţionate la articolul 13 alineatul (3) (Buget). Comitetul propune o sporire a procentului alocat cooperării în scopul inovării şi al bunelor practici, întrucât majoritatea analizelor desfăşurate în etapele anterioare ale programelor de învăţare pe tot parcursul vieţii au constatat rentabilitatea ridicată a cooperării instituţionale.

4.    Acţiuni de educaţie și formare profesională

4.1    CESE salută creşterea alocării bugetare pentru educaţia şi formarea profesională (EFP). Cu toate acestea, se recomandă fixarea în cadrul programului a unui obiectiv clar, care să contribuie la atingerea criteriului de referinţă al EFP: „Până în 2020, o medie la nivelul UE de cel puțin 6 % din grupa de vârstă 18-34 de ani având o calificare de învățământ profesional și tehnic inițial ar trebui să fi beneficiat de o perioadă de studiu sau de formare legată de învățământul profesional și tehnic inițial (inclusiv stagii într-un mediu profesional) în străinătate cu o durată de cel puțin două săptămâni sau mai puțin dacă este confirmată de un document Europass” .

4.2    Pe baza acestui criteriu de referinţă, sunt necesare eforturi specifice pentru înlăturarea obstacolelor practice, tehnice şi juridice din calea mobilităţii în scop educaţional, pentru sprijinirea capacităţii de trimitere şi găzduire a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi pentru sporirea angajamentului acestora în domeniul mobilităţii pentru ucenici şi stagiari. Ţinând seama de volumul şi domeniul de aplicare al activităţilor din acest sector, precum şi de constatările din cadrul evaluării impactului acţiunilor de educaţie şi formare , Comitetul propune să se analizeze dacă alocarea minimă de 17% propusă în prezent pentru EFP este suficientă.

4.3    De asemenea, CESE propune identificarea ucenicilor şi a stagiarilor drept grup-ţintă distinct în cadrul programului. Aceasta ar facilita punerea în aplicare a noilor angajamente politice privind promovarea uceniciei şi a studiului la locul de muncă pentru a răspunde problemei şomajului ridicat în rândul tinerilor.

4.4    CESE ar dori să sublinieze participarea scăzută a adulţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi nivelul redus al competenţelor şi al calificărilor unui număr mare de adulţi din Europa . Pentru atingerea obiectivului ET 2020 conform căruia „în medie, cel puţin 15% dintre adulţi ar dori să participe la învăţarea pe tot parcursul vieţii” , sunt necesare sisteme, furnizori, metodologie, personal şi bugete pentru un învăţământ puternic în rândul adulţilor din întreaga Europă. Educaţia în rândul adulţilor trebuie să fie locul cetăţeniei europene active, care poate fi dezvoltată şi promovată în continuare pe baza unui program solid de educaţie în rândul adulţilor.

4.5    Este important să existe legături strânse cu educaţia şi formarea profesională, dar este necesară, cu toate acestea, o filieră distinctă pentru abordarea provocărilor menţionate la punctul 4.4. În consecinţă, Comitetul propune menţinerea educaţiei şi învăţării în rândul adulţilor ca sector separat în propunerea de program.

 
4.6    Deşi mărirea propusă a bugetului pentru educaţia în rândul adulţilor este bine-venită, alocarea minimă de 2% pentru educaţia în rândul adulţilor pare insuficientă în perspectiva îmbătrânirii demografice a Europei şi a necesităţii de a spori participarea adulţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Întrucât sectorul educaţiei în rândul adulţilor este foarte vast şi cuprinde un număr mare de întreprinderi sociale, ar trebui să se aibă în vedere o creştere mai pronunţată.

4.7    În ceea ce priveşte educaţia şi învăţarea în rândul adulţilor, programul ar trebui să contribuie mai clar la punerea în aplicare a planului european reînnoit pentru învăţarea în rândul adulţilor . Prin susţinerea acestui plan, programul are o şansă reală de a stimula progresul şi de a oferi o schimbare pozitivă cu privire la învăţarea în rândul adulţilor, care ar duce la sporirea încrederii în sine, participării, activităţii, creativităţii, dezvoltării personale şi capacităţii de inserţie profesională a unui număr mare de cetăţeni europeni.

4.8    Atât atelierele Grundtvig cât şi voluntariatul pentru persoane în vârstă au oferit posibilitatea unei participări europene pentru un număr mare de persoane, care altfel nu ar fi avut această şansă. Ţinând seama de beneficiile oferite de aceste acţiuni, CESE subliniază necesitatea de a menţine şansele egale pentru cursanţii adulţi de a participa la sistemele de mobilitate şi de voluntariat.

4.9    Comitetul consideră că programul este inestimabil în vederea atingerii obiectivelor procesului de la Bologna privind obiectivul de mobilitate a studenţilor , stabilit şi de Consiliul Uniunii Europene : „În 2020, cel puțin 20 % din absolvenții de învățământ superior european ar trebui să fi beneficiat de o perioadă de studiu sau de formare în străinătate”. Cu toate acestea, CESE remarcă că valoarea burselor individuale de mobilitate trebuie revizuită, pentru a permite celor din medii defavorizate să beneficieze de şanse egale de participare la programele de mobilitate.

4.10    Este încurajată dezvoltarea în continuare a programelor şi diplomelor comune în Spațiul european al învățământului superior (European Higher Education Area – EHEA), întrucât programele şi diplomele comune au potenţialul de a atrage atenţia asupra normelor şi legislaţiei naţionale care afectează mobilitatea, de a spori calitatea generală a educaţiei şi de a încuraja cooperarea instituţională internaţională.

 
4.11    Sincronizarea sistemelor de recunoaştere a studiilor anterioare (Recognition of Prior Learning – RPL) cu Sistemul european de credite transferabile (European credit transfer system – ECTS) şi punerea în aplicare a Sistemului european de credite pentru educaţie şi formare profesională (SECEFP) pe baza abordării privind rezultatele învăţării sunt cruciale pentru atingerea obiectivului de la Bologna privind mobilitatea studenţilor, precum şi pentru asigurarea calităţii programelor de mobilitate şi a educaţiei şi învăţării în general. CESE constată că anumite ţări nu au corelat ECTS şi ECVET cu rezultatele învăţării şi obiectivul şanselor egale pentru toţi nu a fost atins. În consecinţă, ar trebui avute în vedere acţiuni urgente pentru încorporarea ECTS şi ECVET sub formă de instrumente comune în UE, ca mod de asigurare a transparenţei calificărilor, atât pentru studenţi cât şi pentru angajatori.

4.12    De asemenea, Comitetul ar dori să sublinieze că este necesară o coordonare continuă la nivel european pentru a ajuta statele membre să adopte măsuri, astfel încât toate documentele noi cu privire la calificări să conţină o referinţă clară, prin intermediul sistemului naţional de calificări, la Cadrul european al calificărilor. Întrucât este clar că acest obiectiv  nu va fi atins până la termenul oficial din 2012, se impune o mai bună coordonare însoţită de acţiuni suplimentare pentru accelerarea punerii în aplicare a CEC.

4.13    CESE propune ca mobilităţii personalului, care contribuie semnificativ la programe de învăţământ de calitate superioară şi la instituţii cu o orientare mai internaţională, să îi fie acordată o prioritate mai ridicată. Comitetul solicită o cooperare mai strânsă cu statele membre în vederea eliminării din calea mobilităţii personalului a obstacolelor aferente sistemelor de prestaţii sociale, sistemelor de pensii şi recunoaşterii profesionale.

4.14    În urma declaraţiei CESE din cadrul avizului privind iniţiativa „Tineretul în mişcare” , Comitetul solicită o descriere mai detaliată a sistemului european de împrumuturi pentru studenții care studiază într-un program de masterat într-un alt stat UE, pentru a se asigura că procedura de acordare a împrumuturilor este atent elaborată şi că tinerii sunt informaţi asupra acesteia, pentru a împiedica, pe cât posibil, ca aceştia să cadă în capcana unei spirale a împrumuturilor. Ţinând seama de eforturile în vederea instituirii sistemului de împrumuturi propus, ar trebui să se garanteze faptul că respectivele împrumuturi sunt atractive şi accesibile (în special pentru studenţii defavorizaţi) pentru ca totalul estimat de 331 100 studenţi să fie atins.

 
4.15    De asemenea, Comitetul solicită evaluarea tuturor consecinţelor posibile ale sistemului de împrumuturi propus, inclusiv a impactului asupra sistemelor naţionale şi regionale de sprijin financiar, precum şi asupra mărimii taxelor şcolare din instituţiile de învăţământ superior. Rezultatele acestei evaluări ar trebui să beneficieze de o difuzare cât mai largă.

4.16    Pe lângă sistemul de împrumuturi propus, CESE solicită instituţiilor Uniunii Europene să sprijine în continuare, prin politici UE, eforturile naţionale depuse de statele membre în vederea asigurării transferabilităţii depline a burselor şi împrumuturilor pe întreg teritoriul UE, în vederea promovării mobilităţii şi asigurării accesului egal la mobilitate şi educaţie.

5.    Acţiuni pentru tineret

5.1    CESE evidenţiază eficienţa actualului program „Tineretul în acţiune” . Se estimează că „Tineretul în acţiune” va fi oferit unui număr de aproximativ 1 000 000 de tineri europeni experienţa educaţiei non-formale şi posibilitatea mobilităţii, şi este evident că actualul program a avut un impact de lungă durată asupra tinerilor europeni, prin sprijinirea organizaţiilor de tineret. În consecinţă, impactul programului „Tineretul în acţiune” poate fi considerat superior celui al oricărui alt program al UE, fapt care nu se reflectă corespunzător în propunere.

5.2    Comitetul îşi exprimă preocuparea că actuala propunere tinde să îşi trateze beneficiarii în mod inegal şi să îngreuneze accesul tinerilor dezavantajaţi, care în prezent pot avea acces la programul „Tineretul în acţiune” prin intermediul organizaţiilor de tineret mici şi locale.

5.3    CESE consideră că programul ar trebui să acorde o prioritate mai mare pe plan politic şi financiar tineretului şi politicii privind tineretul, ţinând seama de numărul de obiective asociate tineretului din cuprinsul strategiilor UE 2020 şi ET 2020 şi al cooperării europene în domeniul tineretului (2010-2018), precum şi al iniţiativelor emblematice de tipul „Tineretul în mişcare” şi „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”.

5.4    Ţinând seama de domeniile de aplicare, de volumul activităţilor şi de numărul de participanţi la actualul program „Tineretul în acţiune”, precum şi de capacitatea de a-i implica pe cei aparţinând grupurilor defavorizate, Comitetul solicită să se reevalueze dacă alocarea minimă propusă pentru tineret, de numai 7%, va asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru sectorul tineretului şi dacă ar trebui desemnat un subprogram separat de acţiune pentru tineret ca parte a programului, având un buget alocat corespunzător. O abordare similară a fost deja menţionată în avizul Comitetului privind iniţiativa „Tineretul în mişcare” . Ar trebui menţinute toate subacţiunile curente ale programului „Tineretul în acţiune”.

5.5    Comitetul subliniază că programul „Tineretul în acţiune” contribuie în prezent la susţinerea unor activităţi care, în caz contrar, nu ar fi sprijinite prin surse de finanţare alternative, şi că este una dintre principalele surse de finanţare a proiectelor pentru tineret. Acest lucru este valabil în special pentru organizaţiile mici, locale sau regionale. Absenţa acestui sprijin ar putea determina consecinţe negative grave pentru sectorul european al tineretului. În această eventualitate, numeroase organizaţii de tineret şi-ar reduce orientarea europeană, întrucât reţelele europene sunt cele care susţin participarea organizaţiilor mai mici şi locale la programele europene. Aceasta ar lăsa loc numai organizaţiilor şi instituţiilor mari, în detrimentul organizaţiilor locale, regionale şi mici.

5.6    Comitetul constată că programul ar trebui să contribuie într-o măsură mai mare la punerea în aplicare a articolului 165 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: „să favorizeze dezvoltarea schimburilor de tineri și de formatori socio-educativi și să sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei”.