În conformitate cu legislația în vigoare, pentru a putea funcționa pe teritoriul României, atât furnizorii, cât și serviciile sociale administrate de aceștia se supun procedurii de acreditare. Acreditarea furnizorului presupune parcurgerea mai multor etape, după cum urmează: evaluarea furnizorului, aprobarea sau respingerea cererii de acreditare a furnizorului, eliberarea certificatului de acreditare sau, după caz, a notificării de respingere a cererii de acreditare și înregistrarea furnizorului acreditat în Registrul electronic unic al serviciilor sociale, constituit şi administrat, conform legii, de Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Acreditarea furnizorului se realizează la cererea acestuia şi numai dacă, la data depunerii cererii, are înfiinţate servicii sociale sau se angajează că, în termen de maximum 3 ani de la data obţinerii certificatului de acreditare, va înfiinţa şi acorda servicii sociale. În conformitate cu prevederile alin.(6) al art.10 din Legea nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, în situaţia în care, în primii 3 ani de la data eliberării certificatului de acreditare, furnizorul nu a înfiinţat servicii sociale sau niciunul dintre serviciile sociale înfiinţate de acesta nu a primit licenţă de funcţionare, acreditarea furnizorului este retrasă din oficiu şi acesta este radiat din Registrul electronic unic al serviciilor sociale. De asemenea, legea prevede că, în condițiile în care acreditarea furnizorului este retrasă din oficiu şi acesta este radiat din Registrul electronic unic al serviciilor sociale urmare nerespectării angajamentului privind respectarea obligaţiei prevăzute la art. 10 alin. (3) din Legea nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, furnizorul poate depune o nouă solicitare de acreditare numai după o perioadă de minimum 2 ani. După primii trei ani de implementare a Legii nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare – din aprilie 2014, până în aprilie 2017, sunt deja 400 de furnizori de servicii sociale care intră sub incidența acestei restricții, și care, fără eliminarea acesteia, în următorii 2 ani nu pot iniția demersul de obținere a certificatului de acreditare, respectiv a licenței de funcționare, chiar dacă ar identifica resursele necesare înființări unui serviciu social. Descurajarea asociațiilor, fundațiilor, cultelor, operatorilor economici, etc. de a presta servicii sociale prin interzicerea acestora de a funcționa pentru o perioadă de doi ani (deși nu au încălcat standardele minime de calitate, etc.), va conduce la un efort suplimentar din partea furnizorilor publici, în special, a serviciilor publice de asistență socială pentru a asigura serviciile necesare comunității. Însă, mai mult decât atât, această interdicție se aplică și furnizorilor publici, fiind afectat, în principal tocmai serviciul public de asistență socială care este, potrivit Legii asistenței sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare, principalul furnizor public de servicii sociale.