A propos de nousNouvellesBonnes PratiquesLa RecherchePolitiquesOpportunitésMediasGalerie

Data: 22.01.2011

Sunt asistent social si sunt precupat de sustenabiliattea sectorului ONG in Romania. Un sector care a adus inovatie si plus-valoare in Romania, dar care din pacate nu este respectat in totalitate de partenerii guvernamentali. Un sector in care multe organizatii colapseaza pentru ca … nu mai exista resurse.

Sutenabilitatea ONG-urilor si existenta lor in timp depind cred de cateva aspecte:

  1. Dezvoltarea economiei sociale care sa asigure sustebilitatea sectorului ONG
  2. O lege atractiva a sponsorizarii sectorului neguvernamental
  3. Concesionarea servicilor catre ONG-uri

E putin probabil ca in conditiile in care exista criza economica, guvernul sa accepte o lege atractiva a sponsorizarii, primariile sau autoritatile locale nu vor dori sa concesioneze serviciile sociale ONG-urilor, chiar daca acestea au raporturi mai bune cost-beneficiu. Singura oportunitate de moment este economia sociala. Daca vrei sa fii sustenabil trebuie sa gandesti in termini de “economie sociala”. Trebuie sa te gandesti la o intreprindere sociala pentru orice serviciu umanitar pe care il oferi.

Sunt asistent social, dar si evaluator de proiecte sociale. Am vazut programe finantate, care “au murit” pentru ca nu au mai avut fonduri. Am invatat sa gandesc altfel si sa asociez fiecarui program o componenta sustenabila, o formula de “intreprindere sociala” care sa sustina si programele social-umanitare.


Mi-au placut  programele Fundatiei Mila Crestina din Dolhasca (Presedinte Preot Saftiuc) pentru ca aveau un centru rezidential dar si o fabrica de paine, un atelier de tamplarie si o ferma pentru autointretinere.

Daca veti merge langa Piatra Neamt, in comuna Bodesti, veti vedea ca intr-un fost CAP Fundatia Sf. Ioan a facut un adapost pentru tinerii ce parasesc sistemul de ingrijire si o minifabrica de mobila si ferestre termopan cu tamplarie de lemn.

Am vazut la Utrech (in Olanda) un program destinat asistentei persoanelor defavorizate care aveau si un restaurant unde puteai sa maninci , un magazin de unde puteai sa achizitionezi mici cadorui. Veniturile  se reintorceau catre programele sociale ale organizatiei.Atelierele protejate sunt alte exemple de buna practica.

CRED va face in penitenciare o fabrica de paine, si o sera.

Am invatat sa gandesc in termini sustenabili, sa-mi modelez mintea in functie de oportunitile oferite de economia sociala.

  • Daca aveti un centru de zi, faceti si un “after school” care sa-l sustina.
  • Daca aveti un adapost pentru oamenii strazii, pastrati cateva camere si pentru a le inchiria celor care au venituri.

Va invit sa ganditi si voi in termini de “economie sociala” si sa trimiteti si voi ideile voastre. Eventual asociati in mod simplu fiecarui servicu social o intreprindere sociala.


centru de zi - "after school"

adapost-atelier tamplarie

centru rezidential in mediu rural -ferma

Va multumesc !

comentarii Adauga un comentariu
Introduceti comentariul in casuta de mai jos:

Numele tau (optional)

Optionally you can attach five files or less to this comment (.doc, .xls, .pdf, .jpg, .png, .gif, .bmp):
1.
2.
3.
4.
5.


Introduceti codul de mai sus: