Despre noiStiriBune practiciCercetarePoliticiOportunitatiMediaGalerie

Eugen Lucan va provoaca sa ganditi sustenabil pentru ONG-ul in care activati. Ganditi ca si cum ati avea si o investitie in economia sociala.

Data: 22.01.2011

Sunt asistent social si sunt precupat de sustenabiliattea sectorului ONG din Romania. Un sector care a adus inovatie si plus-valoare, dar care din pacate nu este respectat in totalitate de partenerii guvernamentali. Un sector in care multe organizatii colapseaza pentru ca din pacate… nu mai exista resurse.

Sutenabilitatea ONG-urilor si existenta lor in timp depind cred de cateva aspecte:

  1. Dezvoltarea economiei sociale care sa asigure sustebilitatea sectorului ONG
  2. O lege atractiva a sponsorizarii sectorului neguvernamental
  3. Concesionarea servicilor catre ONG-uri

E putin probabil ca in conditiile in care exista criza economica, guvernul sa accepte o lege atractiva a sponsorizarii, primariile sau autoritatile locale nu vor dori sa concesioneze serviciile sociale ONG-urilor, chiar daca acestea au raporturi mai bune cost-beneficiu. Singura oportunitate de moment este economia sociala. Daca vrei sa fii sustenabil trebuie sa gandesti in termini de “economie sociala”. Trebuie sa te gandesti la o intreprindere sociala pentru orice serviciu umanitar pe care il oferi.

Sunt asistent social, dar si evaluator de proiecte sociale. Am vazut programe finantate, care “au murit” pentru ca nu au mai avut fonduri. Am invatat sa gandesc altfel si sa asociez fiecarui program o componenta sustenabila, o formula de “intreprindere sociala” care sa sustina si programele social-umanitare.


Mi-au placut  programele Fundatiei Mila Crestina din Dolhasca (Presedinte Preot Saftiuc) pentru ca aveau un centru rezidential dar si o fabrica de paine, un atelier de tamplarie si o ferma pentru autointretinere.

Daca veti merge langa Piatra Neamt, in comuna Bodesti, veti vedea ca intr-un fost CAP Fundatia Sf. Ioan a facut un adapost pentru tinerii ce parasesc sistemul de ingrijire si o minifabrica de mobila si ferestre termopan cu tamplarie de lemn.Am vazut la Utrech (in Olanda) un program destinat asistentei persoanelor defavorizate care aveau si un restaurant unde puteai sa maninci , un magazin de unde puteai sa achizitionezi mici cadorui. Veniturile  se reintorceau catre programele sociale ale organizatiei.Atelierele protejate sunt alte exemple de buna practica.

CRED va face in penitenciare o fabrica de paine, si o sera.


Am invatat sa gandesc in termini sustenabili, sa-mi modelez mintea in functie de oportunitile oferite de economia sociala.

  • Daca aveti un centru de zi, faceti si un “after school” care sa-l sustina.
  • Daca aveti un adapost pentru oamenii strazii, pastrati cateva camere si pentru a le inchiria celor care au venituri.

Va invit sa ganditi si voi in termini de “economie sociala” si sa trimiteti si voi ideile voastre. Eventual asociati in mod simplu fiecarui servicu social o intreprindere sociala.

  • centru de zi - "after school"
  • adapost-atelier tamplarie
  • centru rezidential in mediu rural -ferma
Va multumesc !

comentarii Adauga un comentariu
Introduceti comentariul in casuta de mai jos:

Numele tau (optional)

Optional, aveti posibilitatea sa atasati cinci fisiere sau mai putin la acest comentariu (.doc, .xls, .pdf, .jpg, .png, .gif, .bmp):
1.
2.
3.
4.
5.


Introduceti codul de mai sus:



Comentarii:
1. VWCcZgcLXIqnZCbld la 28.06.2011 03:25:14
None can doubt the verctaiy of this article.


2. Eugen LUCAN la 03.03.2011 16:37:59
Salut Cristina,
E bine sa stii ca daca introduci numele tau postarea va fi mult mai clar semnata ! Urmarim sa creeam o platfoama de dialog si schimb de bune practici. Sustenabilitatea unui serviciu social depinde si de puterea financiara, ori in aceste vremuri de \"criza\" inserarea in cadrul unei strategii organzationale a catorva INTREPRINDERI SOCIALE poate fi o idee salvatoare !!!


3. Anonymous la 03.03.2011 16:04:50
Eugen, am urmari link-ul pe are l-ai trimis pe mail...am si citit!
Bravo...m-ai inspirat, sa stii!
Incercand sa completez documentatia pentru o noua acreditare, am ajuns si la un plan pe termen mediu pe care acum il schitez...va iesi mai pertinent!
Multam frumos!
Cristina S.


4. Lucan Eugen la 01.02.2011 12:58:01
Multumesc Adrian Vlad,
Comentariul tau ma determina sa schimb titlul articolului si sa adaug \"Eugen LUCAN va provoaca sa ganditi sustenabil pentru ONG-ul ... si/sau comunitatea ... in care activiati\"
Multumesc pentru comentarii, pertinente si de bun simt ... la urma urmei \"omul sfinteste locul\". Multumim si pentru harta, ofera o alta viziune locului.

OMUL e prima resursa si deseori ultima varianta la care ne gandim! ORICE PROIECT MARET A FOST la inceput O IDEE!
Multumesc in ca o data !


5. Adrian Vlad la 26.01.2011 13:06:53
Buna tututor,
Am citit cu placere articolul dl-ului Eugen Lucan si pot spune ca mi-a trezit destul de mult interes. Nu am niciun fel de studii in economie sociala si n-am luat parte niciodata la vreun proiect de acest gen insa, datorita mediului in care traiesc, sunt motivat sa-mi incerc ideile si in acest domeniu.De profesie sunt programator – unul care butoneaza non-stop dar care nu are cum sa nu observe organizarea precara a activitatilor semenilor din jurul sau. (sau poate dezinteres mare chiar daca s-ar mai gasi competenta pe alocuri)
Locul vizat pentru desfasurarea proiectelor sociale este comuna Gura Ocnitei, jud. Dambovita. Am atasat o harta simpla in care am schitat cateva obiective de interes.
Prin urmare, tablou general actual vazut de mine este:
- scoala comunala se degradeaza calitativ: elevii sunt din ce in ce mai slab pregatiti si tot mai putini sunt cei care provin din familii instarite. Majoritatea elevilor sunt inscrisi la scoli generale din oras (in ciuda faptului ca transportul zilnic nu este chir usor de suportat fizic si financiar)
- o scoala generala mica se inchide (din lipsa de elevi)
- fosta colonie de stat de langa unitatea militara nu mai are niciun fel de fabrica in apropiere, nici macar institutie publica.
- spitalul de neuropsihici se descurca din ce in ce mai greu cu finantele si pastrarea locurilor de munca. (are cladiri noi construite si cred ca spatiu mult prea mult)
- dispensarul comunal e o casa mai maricica (nici sa mori dar nici sa respiri aer curat)
- copiii cetatenilor rromi se sperie de distanta mare pana la scoala si, pana se reintorc acasa, le piere cheful pentru teme. (nici restul copiilor de alte etnii nu stau prea bine la capitolul asta)
- copiii rromi sunt priviti cu oarece dezgust in cercul scolar.
- primarul/primaria nu curata soseaua principala de zapada nici macar o data pe iarna.

Asadar propun:
- initierea unui program after-school pentru pregatirea temelor de care sa beneficieze toti copiii dar care sa nu fie gratis iar plata sa fie stabilita procentul in functie de veniturile parintilor. Efecte: copiii ar petrece mai mult timp la scoala in atentia profesorilor si s-ar pregati mai bine la anumite materii. Copiii fara posibilitati financiare mari ar fi ajutati gratis, copiii de etnie rroma ar petrece mai mult timp in compania celorlalti astfel realizandu-se integrarea mai usor. Profesorii ar primi o parte din banii stransi – un supliment de salariu. Restul banilor ar putea fi stransi pentru investitii sau pur si simplu ar putea reprezenta contravaloarea unui abonament lunar de internet al scolii, cateva carti/materiale didactice achizitionate periodic.
- scoala generala I-IV ar putea fi transformata intr-un atelier pentru croitorie in care sa fie angajat personal atat din Gura Ocnitei cat si din comunele invecinate (Ocnita). Rezultate: transportul personalului pana la fabrica ar fi de 2 ori mai ieftin decat pana in orasele cele mai apropiate + oamenii de la tara nu sunt atat de scoliti incat sa refuze astfel de meserii, deci potential muncitorec s-ar gasi.
- O parte din Spitalul de neuropsihici (o cladire, doua) sa fie transformat in spital balneoclimateric pentru recuperari, cu internari si angajati permanent. O parte din aceste tratamente ar trebui realizate contra cost, o parte prin CAS.
- Sanatoriul pentru copii cu dizabilitati (care beneficiaza de spatiu mult, cel putin gradina cu verdeata) sa primeasca in incinta lui un atelier mediu pentru mai toate operatiile: tamplarie, tinichigerie, curatatorie etc. In acest atelier ar fi angajati persoanele trecute de 40 de ani care nu mai au un loc de munca si carora nu le e la indemana o recalificare iar munca si priceperea lor INCA este foarte utila si buna. Atelierul ar deservi comunitatii, ar incheia contracte de reparatii cu toate institutiile comunale (sa nu mai trebuiasca sa treaca ani de zile pana ce sunt organizate licitatii pentru meseriasi cand este nevoie). De construit se construieste tot timpul in societate, cel putin se repara. In plus, copiii cu dizabilitati pot sta foarte aproape de oameni de la care pot invata sa faca ceva: ar putea reprezenta o mana importanta de lucru pentru o mini-fabrica de incaltaminte + persoanele cu reale malformatii la nivelul membrelor inferioare pot concepe cel mai bine incaltamintea de care au nevoie. In prezent, astfel de incaltaminte speciala se procura foarte greu si este foarte scumpa.
Si multe altele...
In speranta ca nu am fost plictisitor cu textul meu si ca nu am batut campii aiurea,
Multumesc de lecturare!
jpg harta_go_201528