Despre noiStiriBune practiciCercetarePoliticiOportunitatiMediaGalerie

Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi?

Data: 26.11.2011

Pentru a afla răspunsul la întrebarea din titlul acestui articol este bine să citești raportul „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului cu acelaşi nume, implementat de Partida Romilor « Pro Europa » şi finanţat din Fondul Social European POS-DRU 2007-2013, domeniul de intervenţie 6.1. -”Promovarea economiei sociale”. 

Raportul analizează reglementările europene în domeniul antreprenoriatului social şi a fost prezentat de catre membrii grupului de think-tank din cadrul proiectului:
  • Călin Rus- dir.

    Institutul Intercultural Timişoara, expert al Consiliului Europei în relaţii interculturale, minorităţi şi incluziune socială

  • John Kearns – dir. PARTAS , preşedinte Consiliul Antreprenorial al Regiunii South Dublin.
  • Haroon Saad – dir. Reţeaua Europeană de Regenerare Urbană “Cartiere în criză”
La eveniment au participat si primarul municipiului Sinaia, dl. Vlad Oprea, presedintele Asociatiei Partida Romilor <<Pro-Europa>>, dl. Deputat Nicolae Paun, directorul stiintific al Institutului de Economie Mondiala, dna. Virginia Campeanu si experti in antreprenoriat social.

REZUMATUL  RAPORTULUI

Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunitățile de romi

Raportul doreşte să vină în întâmpinarea nevoilor persoanelor care lucrează cu grupuri vulnerabile din România, dar şi ale celor care doresc să afle mai multe informaţii despre conceptul de antreprenoriat social. Antreprenoriatul social este o metodă  de rezolvare a problemelor cu care se confruntă persoanele aflate în nevoie.

Până nu demult, noţiunile de “antreprenor social”, “antreprenoriat social” şi “întreprindere socială” au fost folosite mai mult sau mai puţin în acelaşi mod: dacă simplificăm puţin lucrurile, am putea spune că antreprenoriatul social a fost considerat procesul prin care antreprenorii sociali creează întreprinderi sociale. Totuşi, în ultimul deceniu, literatura tot mai dezvoltată a acestui domeniu a produs diferite definiţii şi abordări ale fiecăreia dintre aceste trei noţiuni.

Noţiunea de “antreprenoriat social” a fost conceptualizată în moduri destul de precise la sfârşitul anilor 1990. Aceste conceptualizări accentuează procesele de inovaţie socială iniţiate de antreprenorii sociali. Totuşi, conceptul este folosit tot mai mult într-un sens foarte larg, deoarece acum se referă la o gamă largă de iniţiative, care variază de la activism voluntar la responsabilitate socială corporatistă. Între aceste două extreme, pot fi identificate o mulţime de categorii: iniţiative individuale, organizaţii non-profit care iniţiază noi activităţi, parteneriate public-privat cu scop social, etc.

În ceea ce priveşte conceptul de „întreprindere socială”, acesta a apărut pentru prima dată în Europa (cu câţiva ani înainte de a apărea în Statele Unite), mai precis în Italia, unde a fost promovat de o revistă lansată în 1990 intitulată Impresa sociale. Conceptul a fost introdus în acel moment pentru a desemna iniţiativele inovatoare pentru care Parlamentul italian a creat forma juridică de „cooperativă socială” un an mai târziu. Aşa cum se arată în raport, şi alte ţări europene au creat noi legi de atunci încoace pentru a promova întreprinderile sociale.

Întreprinderile sociale şi organizaţiile de economie socială pot fi clasificate în patru grupuri principale, în funcţie de domeniul lor de activitate:
  • Organizaţii care oferă suport social voluntar, de exemplu adăposturile pentru victimele violenței domestice, structurile ce oferă sprijin persoanelor în situație de criză (divorț, suicid, boli grave, etc.), sau magazinele pentru persoane defavorizate legate de anumite comunități religioase.
  • Cooperative şi companii caracterizate prin adeziune democratică, în care membrii nu lucrează neapărat în cadrul companiei, dar influenţează deciziile şi planificările prin votul lor. Aceste organizaţii se găsesc în domeniul comerţului cu amănuntul, financiar, domeniul asigurărilor sau agricol (de exemplu, companii de asigurări deţinute de membri sau ferme ecologice cooperative care produc şi vând bunuri).
  • Organizaţii care oferă educaţie sau formare la locul de muncă grupurilor vulnerabile de şomeri.
  • Proiecte de dezvoltare locală şi regenerare urbană, care stabilesc parteneriate locale între instituții publice, structuri ale sectorului privat pentru profit şi structuri din sectorul non-profit (Bisballe 2006).

Există în general un consens referitor la faptul că întreprinderile sociale ar trebui să-şi găsească locul între sectorul public, cel comercial şi organizaţiile sociale, deoarece această abordare le poate asigura nu doar succesul initial, ci şi supravieţuirea pe piaţă. Totuşi, lansarea unei noi întreprinderi sociale nu ar trebui să ducă la închiderea companiilor/iniţiativelor existente, deoarece acest lucru ar genera şomaj. O astfel de situaţie ar putea distruge baza obiectivelor sale sociale. Crearea unei întreprinderi sociale trebuie să fie rezultatul unor nevoi existente pe piaţă – ceea ce înseamnă că întreprinderea ar trebui să producă bunuri şi servicii care pot fi vândute cu uşurinţă pe anumite pieţe. De aceea, este bine să se identifice nişe de piaţă (de exemplu, o anumită zonă în care nu există o grădiniţă ieftină, deoarece autorităţile locale sunt foarte active în ceea ce priveşte atragerea oamenilor în regiune dar nu oferă suficiente servicii de suport).

Indiferent ce formă ar lua, inițiativele de antreprenoriat social au în vedere o misiune socială. Aceasta se poate referi la un beneficiu general al unei comunități oarecare, sau poate fi focalizată pe aspecte sociale problematice pe anumite comunități sau grupuri de persoane considerate defavorizate și necesitând un sprijin pentru a avea acces la drepturile fundamentale și la o viață demnă alături de ceilalți membri ai societății. Pentru acest al doilea caz, este necesară precizarea unor concepte importante cum sunt cele de sărăcie / bunăstare, excluziune socială / incluziune socială, marginalizare/ integrare.

Economia socială și antreprenoriatul social au trăsături care diferă mult de la ţară la ţară, în funcţie de tipul de activitate, modele culturale, tipul de legislaţie în vigoare, cadrul juridic, tradiţiile asociative şi formele organizaţionale predominante, dar şi în conformitate cu nevoile care se manifestă în fiecare context social şi cu caracteristicile acestor nevoi. Astfel, considerăm că în Europa există cinci modele principale de antreprenoriat social și economie socială:
  • Modelul scandinav
  • Modelul anglo-saxon
  • Modelul european continental
  • Modelul european sudic
  • Modelul ţărilor central şi est europene
Motivația unei persoane de a deveni antreprenor social poate fi legată de diferiți factori:

-          Pentru o persoană cu resurse limitate, de exemplu cineva care trăiește într-o comunitate defavorizată, motivația implicării într-o activitate de antreprenoriat social poate fi legată de conștientizarea faptului că poate beneficia de sprijin prin care să-și asigure (pentru sine și pentru familie) un venit decent și relativ stabil, cu condiția ca, direct sau indirect, să ajute și alte persoane (ca beneficiari, colaboratori, sau angajați);

-          Pentru o persoană, indiferent de nivelul de venit, motivația poate fi legată de:
  • conștientizarea faptului că doar prin asociere cu alții, cedând o parte din timpul pe care îl au, fără dorința de profit personal, pot face ceva pentru îmbunătățirea situației din locul în care trăiesc, ajungând astfel implicit la o viață mai bună;
  • constientizarea beneficiilor pe care le ofera implicarea într-o întreprindere socială, nu doar muncă pentru bani care în plus ajută comunitatea și societatea în general, ci și diferite tipuri de beneficii personale (câștig de experiență, relații sociale, dobândirea unor competențe noi, etc);
-          Pentru o persoană cu un nivel de trai mulțumitor, decizia de a se focaliza pe satisfacerea unei nevoi sociale poate fi legată de satisfacția de a-i ajuta pe alții (de exemplu asociată cu respectul și recunoștința celor ajutați, sau cu motivații de natură religioasă) odată ce nevoile proprii sunt în totalitate sau în mare parte satisfăcute.

Opțiuni ale unei persoane (sau ale unui grup mic de persoane) cu abilități antreprenoriale și cu motivație pentru implicarea în acțiuni sociale:

-          Înființarea unei SRL

-          Asocierea în cadrul unei cooperative

-          Constituirea unei asociații, care fie desfășoară direct și activități economice, fie înființează o SRL al cărei profit va fi utilizat în beneficiul comunității

Oferta de bunuri sau servicii poate fi adresată

-          pieței libere, în competiție directă cu inițiative ce vizează obținerea de profit
  • Exemplu: producția de obiecte de decor după o tehnologie tradițională (se generează astfel produse cu preț și calitate competitive pe piață)
-          unei comunități sau unui grup ce nu are acces la piața liberă
  • Exemplu: servicii de curățenie pentru persoane vârstnice cu mobilitate redusă și cu venituri insuficiente pentru cumpărarea de pe piață a unor astfel de servicii (beneficiarii plătesc, dar o sumă inferioară pieței, ceea ce înseamnă desfasurarea unei activitati non-profit sau nevoia găsirii de resurse suplimentare pentru acoperirea costurilor, spre exemplu, obținerea de donații sub formă de produse de curățenie, sau colaborarea cu voluntari)
-          satisfacerii nevoilor proprii ale membrilor
  • Exemplu: o creșă înființată de mame dintr-un cartier (acestea pot închiria un spațiu, angaja personal specializat și acoperi costurile atât prin taxe, cât și prin servicii directe, cum ar fi aprovizionarea, curățenia, contabilitatea, etc.)
-          altor întreprinderi sociale, generându-se un lanț de activități de antreprenoriat social ce se susțin reciproc (cu posibilitatea ca în final, la capătul lanțului, produse sau servicii să fie oferite pe piața liberă sau unor grupuri defavorizate).

comentarii Adauga un comentariu
Introduceti comentariul in casuta de mai jos:

Numele tau (optional)

Optional, aveti posibilitatea sa atasati cinci fisiere sau mai putin la acest comentariu (.doc, .xls, .pdf, .jpg, .png, .gif, .bmp):
1.
2.
3.
4.
5.


Introduceti codul de mai sus:



Articole din Asociatii:

» Ionut Sandu si Roxana Sandu sunt noii lideri nationali ai Asociatiei “Misiunea Crestina Armata Salvarii din Romania”
» Astăzi, de Ziua Drepturilor Omului, Asociatia ANGEL invita Guvernul Romaniei si toti actorii sociali sa promoveze pe agendele publice necesitatea de a garanta Dreptul la Locuinta
» Asociatia „Armata Salvării“: un proiect caritabil ce are în spate o poveste uluitoare
» Contestatii: Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina sa de internet, ghidul solicitantului pentru accesarea submasurii 6.2 - Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale, versiunea consultativa, sesiunea a treia – 2017.
» Asociatia Armata Salvării inaugurează în Iași al 4-lea magazin SALVATtex și un atelier de Redesign
» PETIȚIE privind soluționarea penalităților și dobânzilor de întârziere datorate nerespectării termenelor de rambursare.
» Solicitare privind problema "conditiilor artificiale" din cadrul AFIR. Intrebari deschise adresate Guvernului.
» Proiectul ”FIDELIS: Program integrat de dezvoltare a economiei sociale pentru persoane cu dizabilitati si femei in situatii de risc” s-a incheiat
» 5 afaceri sociale de succes dezvoltate prin proiectul "Solutii integrate pentru probleme sociale si de mediu"
» Ingrijirea la domiciliu profesionalizata, avantaje, provocari, recomandari
» 5 structuri de economie sociala, 46 noi locuri de munca in structuri de economie sociala (SES)
» FIDELIS: 4 serii de cursuri de calificare în meseria de ”Îngrijitor bolnavi la domiciliu”.
» Lansare SES CIFIX RELAX – centru de intretinere fizica si sport, in regiunea Sud Muntenia
» Rromii: intre trecut si prezent
» Asociaţia pentru Formare în Domeniul Securităţii Private (AFDSP) lansează un proiect de incluziune ocupatională dedicat grupului vulnerabil reprezentat de persoanele de etnie rromă
» Eugen Nicolăescu: Spitalele ar putea funcţiona ca regii autonome, societăţi comerciale sau ONG-uri
» Invitatie masa rotunda: Rolul intreprinderilor sociale in dialogul social si cetatenia activa
» Peste 160 de persoane prezente la Conferinta internationala ”Economia socială în practică: Rolul economiei sociale în reintegrarea socio-profesională a persoanelor defavorizate” (ANEXE: Poze, Concluzii si Prezentari)
» Tendinte si perspective privind integrarea pe piata muncii a persoanelor cu dizabilitati din mediul rural
» Conferința internațională: Economia socială în practică : rolul economiei sociale în reintegrarea socio-profesională a persoanelor defavorizate
» Seminarul “Responsabilitatea Socială în proiectele turistice”
» In perioada 26-28 Aprilie 2013, va avea loc la Complex Caro-Golf din București, târgul de economie socială organizat de HR Specialists în parteneriat cu Asociația RENINCO, în cadrul proiectului “Mai aproape de oameni, prin forme ale economiei sociale”,
» Facilitățile pentru angajatorii persoanelor cu dizabilități: de la teorie la practică
» ”Proactiv - de la marginal la incluziv” - promovarea activa a incluziunii sociale pe piata muncii prin activarea economiei sociale
» Asocierea, o solutie pentru productia agricola locala
» Asociatia E31 Pentru Viitor organizeaza expozitia “Cretiv!Inovativ!”
» Asociatia de producatori Dabuleni - Casa Pepenilor, exemplu pe piata romaneasca
» Proiect de succes din Romania: Centru rezidential de asistenta medico-sociala pentru persoane varstnice
» Organizatiile neguvernamentale protesteaza impotriva atacului concertat la adresa democratiei si a statului de drept
» Job-Club pentru someri
» Ziua Mondiala a Mediului 2012 Economia verde si dezvoltarea sustenabila a naturii prin turism
» Habitat for Humanity Romania de două ori pe podium la Gala Societatii Civile cu proiectul Big Build 2011
» HOSPICE Casa Sperantei, premiata pentru 2 decenii de activitate in Romania
» Asociatia Alternative Sociale din Iasi se numara printre castigatorii Galei Societatii Civile 2012
» Invitatie Masa Rotunda, 24.04.2012 Ploiesti: “Economie Socială între incluziune, responsabilitate corportativă și antreprenoriat social”
» Invitatie Masa rotunda 25.04.2012 Bucuresti: “Economie Socială între incluziune, responsabilitate corportativă și antreprenoriat social
» Habitat for Humanity Romania a demarat programul "Protejeaza-ti caminul, pregateste-ti comunitatea!"
» Antreprenoriat social pentru comunitatile dezavantajate de rromi
» Antreprenoriat si oportunitati de cariera la evenimentul de lansare Akcees
» Toate la timpul lor...
» Reciclarea deseurilor, o sansa pentru persoanele aflate in dificultate
» Delta Antreprenor – turismul poate imbunatati viata localnicilor
» Sunt deschise inscrierile pentru expozanti la Targul de martisor cu produse realizate de ONG-uri
» Proiect de antreprenoriat social pentru rromii din judetul Iasi
» Modelul Economiei Sociale în România: economia socială oferă profit pentru oameni
» Asociatia Culturala Momentum a demarat inscrierile in programul Unite Cultures Through Culture – U.C.T.C. !
» S-a lansat programul de sprijin pentru dezvoltarea de intreprinderi sociale
» Organizatiile neguvernamentale: Asociatii - scurta descriere
» Situatia firmelor sociale in Romania in viziunea AREAS Suceava
» In Baia Mare, ASSOC a deschis primul restaurant social din Romania
» Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi?
» Modele de buna practica in domeniul incluzinii sociale
» Inaugurare oficiala: Prima intreprindere de economie sociala din Regiunea de Nord-Vest a Romaniei
» Sacosa de Panza cauta studenti voluntari
» Crearea si promovarea de instrumente de economie sociala in scopul incluziunii pe piaţa forţei de muncă a grupurilor defavorizate
» Se lanseaza proiectul “Stimularea ocuparii active, a dezvoltarii antreprenoriale si a economiei nonagricole durabile prin formarea si implicarea resurselor umane neocupate din zonele rurale”
» Cum se creeaza un LOGO si un MOTTO, idei